Wednesday, July 28, 2010

Romane excelente, ecranizari proaste

Eu cred ca fiecare natiune are mentalitatea ei mostenita din traditii, mod de viata, felul in care a evoluat tara respectiva de-a lungul secolelor. Iata de ce literatura tarii reflecta atat de fidel spiritul unui popor. Intr-o inlantuire logica, ecranizari literare ar trebui sa se faca numai pe baza literaturii autohtone. De exemplu, francezii ar trebui sa-l ecranizeze pe Balzac, englezii pe Dickens si rusii pe Tolstoi. Dar ce se intampla atunci cand unii se aventureaza sa ecranizeze literatura straina? Nu poate urma decat un esec, sau o prezentare distorsionata. Viziunea originala a autorului nu coincide aproape niciodata cu viziunea regizorului.

De ce mi-a venit sa scriu despre asta: am vazut de curand un film facut de francezi in 2006 pe baza romanului "Lady Chatterley's Lover", de D. H. Lawrence (unul dintre autorii mei preferati) care m-a revoltat. Chiar nu inteleg cum au ajuns francezii sa ecranizeze un roman autentic englezesc si de ce… Mare greseala (literatura lor fiind atat de vasta, incat ma mir ca duc lipsa de subiecte). Numai cand ii auzi pe francezi cum pronunta nume englezesti deja iti vine sa renunti. Actori alesi foarte prost, actiune prea lenta, chiar si settingul nu seamana deloc cu cel din carte.

La aceasta categorie se mai incadreaza si alte filme, cum ar fi "Anna Karenina"(1997) sau "Rasputin" (1996) facute de americani. Tot respectul pentru Sophie Marceau, o ador, dar cand se apuca sa vorbeasca ruseste e dezastru. De ce sa faci un film in Rusia, despre rusi, cu actori americani? Mai bine l-ai face in intregime rusesc. Nu zic, e buna globalizarea, si la capitolul ecranizari literare, dar... de multe ori aceastea lasa de dorit.
Un alt exemplu similar: "Cei trei muschetari" filmat de americani in 1993, cam stupizel spre lamentabil. Nici nu pot sa mi-l imaginez pe d’Artagnan vorbind alta limba decat franceza, cu accent de gascon! Poate cer prea multe... Dar pentru mine unele romane sunt atat de sfinte incat mi se pare un sacrilegiu sa-ti bati joc de ele prin ecranizari proaste.

Aici insa trebuie sa mentionez cateva exceptii, si anume:

1) Rusii au facut cateva ecranizari dupa Alexandre Dumas tatal foarte reusite: "Cei trei muschetari" (1979), "Regina Margot" (serial 1996) si "Madame de Montsoreau" (serial 1997). Subiectele au fost tratate cu seriozitate, s-au respectat minutios toate detaliile prezentate in carte iar personajele desi nu vorbesc franceza, sunt minunate. Voi revedea aceste filme ori cate ori mi se face dor de ele.
2) Francezii si-au creat propria "Regina Margot" in 1994, cu Isabelle Adjani. Este una dintre cartile mele preferate dar Dumas n-a scris un roman violent si scandalos, ci a dezvaluit niste evenimente istorice intr-o maniera romantata. Interpretarea evenimentelor din film e slabuta, personajele parca sunt fugite de la casa de nebuni, Margot are relatii intime cu necunoscuti pe strada, etc. Un tablou ingrozitor si total necorespunzator realitatii. Nu e un film pe care sa vrei sa-l revezi.

Deci, filme bune, filme proaste, pana la urma tot mai bine e sa citesti cartea in original si sa ramai cu propriile tale imagini, atat de placute.

4 comments:

cypy said...

pentru ca unora le place sa umble cu ciora vopsita si nu-si recunosc valorile proprii, cam ce ne defineste pe noi, in ultimul timp cel putin.

cypy said...

imi place blogul tau si problematica abordata asa ca ma gandeam ca nu ar fi rau sa-ti recomand si ceva propriu: http://pegas-motorizat.blogspot.com/ - Ne amuzam ca nu-i impozabil!

Stela Gheorghe said...

multumesc mult! foarte interesant, se pare ca esti interesat de evolutia pozitiva a societatii noastre si urmaresti evenimentele zi de zi :)) laudabil. eu nu prea ma uit la stiri si nici nu citesc site-uri romanesti, totul mi se pare lamentabil in tara asta si ma dezgusta ce aud si ce vad... dar e mai bine sa ne amuzam din cand in cand, decat sa ne plangem de mila. deci sustin ideea ta! ;)

cypy said...

mc si ma bucur ca te-ai alatura grupului persoanelor interesate de blog.

Post a Comment