Saturday, January 28, 2012

Sistemul medical din Romania nu incurajeaza nasterea naturala

Se spune ca Romania este tara tuturor posibilitatilor, dar nu intr-un sens bun. Se pare ca medicii nostri adora sa taie, sa macelareasca si sa coase in loc sa gaseasca mai intai metode alternative de tratament. Fara a sta pe ganduri, de la prima consultatie se decid interventii chirurgicale cu sutele si miile atunci cand in mod normal acestea necesita in prealabil investigatii mai profunde. De ce? Raspunsul e simplu: interese materiale. O operatie costa mai mult decat orice eventual tratament medicamentos sau de alt fel. O interventie chirurgicala atrage dupa sine multiple tratamente care si acestea vor costa pacientul mai mult, ocazie de care profita medicii pentru a-si promova anumite medicamente impuse de catre anumiti furnizori in schimbul anumitor facilitati sau sponsorizari pentru participari la conferinte in strainatate. 

Sistemul medical din Romania nu incurajeaza nasterea naturala. Conform datelor statistice, 65% din nasterile din Romania in ultimii ani au fost prin cezariana (fata de 27% in SUA de exemplu). Cezariana este o interventie chirurgicala care se impune cu adevarat in cazul anumitor probleme grave cum ar fi prolaps de cordon ombilical, hipertensiune, diabet matern sau pozitia incorecta a fatului in momentul nasterii. Dar acestea sunt in general cazuri rare. Mi-e greu sa cred ca 65% din femeile din Romania au avut un motiv atat de serios incat sa recurga la cezariana. Prin manipulare, doctorii pro-cezariana te indruma pe aceasta cale inca de la primele consultatii din timpul sarcinii. Romania este singura tara in care cezarienele sunt permise si la decizia pacientei. Daca aceasta doreste sa nasca pe aceasta cale, nimeni n-o va impiedica, chiar daca ea nu are motive medicale pentru a efectua o operatie. Aceasta optiune personala vine de cele mai multe din frica de a infrunta durerile nasterii dar si din lipsa de informare. Din pacate, dupa o cezariana corpul se reface mult mai greu, alaptarea poate intarzia, hormonii naturali ai mamei sunt inhibati astfel incat experienta poate deveni uneori traumatizanta. In plus, exista un mare pericol de infectie iar interventia poate afecta si capacitatea de a procrea ulterior.
Nasterea este un proces natural. Femeile au nascut copii pe cale vaginala de secole, si au fost in stare s-o faca foarte bine, de ce n-ar mai fi in ziua de azi? Da, durerile nasterii pot fi greu de suportat, dar sunt absolut naturale si normale, fata de durerile survenite in urma unei interventii chirurgicale.
 

In ceea ce priveste anestezia, acesta poate fi considerata o optiune, dar si aici se exagereaza mult la noi in tara. Unele femei care aleg sa nasca pe cale vaginala nici nu concep sa treaca peste aceasta experienta fara a apela la anestezia partiala (epidurala). Iar cele care nu opteaza pentru ea, sunt aproape fortate s-o faca, pentru ca dupa internare, asistentele bat la usa o data la 5 minute sa le intrebe daca nu doresc anastezie. Pana la urma ai tendinta sa cedezi psihic sau sa cazi prada tentatiei. Metoda este mai sanatoasa decat o nastere prin cezariana dar implica riscuri si dezavantaje pe care unele mame nu le cunosc. De exemplu, anestezicul interfereaza cu instinctul natural de impingere pe care femeia ar trebui sa-l manifeste in urma travaliului, si atunci se impune o impingere dirijata care nu mai e la fel de eficienta si poate prelungi expulzia. Orice medicament administrat in organismul mamei ajunge si la fat prin laptele matern care se secreta imediat dupa nastere. S-a observat ca bebelusii mamelor cu epidurala s-au nascut mai ametiti si lipsiti de energie. Injectia epidurala mai costa si ea 450 RON iar medicul anestezist cu siguranta trebuie sa aiba si el din ce sa traiasca. Motiv serios sau nu pentru a promova anestezia epidurala?
 

Al treilea aspect la care as vrea sa ma refer, este o alta interventie chirurgicala, de proportii mai mici, care se practica foarte frecvent in Romania in timpul nasterii vaginale : epiziotomia, sau taierea perineului. Faceti comparatie: in cea mai importanta maternitate din Geneva incidenta epiziotomiei este de 10%, iar in spitalele din Romania (mai ales cele de stat) este de 98% ! Iarasi, imi vine greu sa cred ca 98% din femeile noastre sunt atat de inguste sau incapabile sa nasca cu perineul intact. De obicei interventia este incurajata de catre doctori pe motiv ca: "e mai bine sa fii taiata decat sa te rupi" (desi, intre noi fie vorba poti sa te rupi mai putin decat te taie ei by default). In spatele acestei afirmatii se ascunde de fapt o alta motivatie: atat medicii cat si asistentele nu mai au rabdare sa scape cat mai repede si se treaca la urmatoarea nastere, astfel incat grabesc tot procesul cam cu 10 minute prin acest procedeu de taiere a perineului inainte sa iasa capul bebelusului. In multe cazuri interventia nu este necesara, deoacere unele femei sunt perfect capabile sa nasca si fara taietura, dar intr-adevar poate dura mai mult si necesita rabdare. Iar medicii nostri n-o au. Ei prefera sa te sperie, apoi sa te faca harcea parcea si sa te coase, ca asa e frumos. Exista chiar metode naturale de a preveni ruperea perineului cum ar fi exercitiile Kegel sau masajul perineal, practicate cu cateva saptamani inainte de nastere. Faceti un experiment : intrebati medicul dvs. ce parere are despre masajul perineal. Cu siguranta nu-l va incuraja, tocmai pentru a-si lasa o portita pentru taietura lui preferata. Al meu a raspuns: "e frectie la picior de lemn". Si degeaba a studiat el la Londra si la Paris daca nu este la curent cu beneficiile acestui masaj si rolul sau in prevenirea ruperii perineului. Inafara de asta, te mai si sperie rau, ca te vei rupe in asemenea hal incat nu vei mai avea viata sexuala normala dupa. De fapt, daca nu s-ar impune pozitia clasica culcata sau semi-culcata in sala de nasteri majoritatea femeilor ar trece prin momentul expulziei mult mai usor. Cateva alte pozitii si-au dovedit eficienta (pe vine, in picioare, in 4 labe) de secole, dar nu, la noi nu ai dreptul la variatie. Esti condamnata sa impingi intr-o pozitie total aiurea si ti se mai cere si sa reusesti in 2 timpi si 3 miscari. Niste porcarii de reguli care iti ingradesc libertatea de miscare si de manifestare a unor instincte naturale. Chiar si in timpul travaliului, cand ar trebui sa poti sa fii mobila gasesc ei pretexte sa te lege la un monitor sau la o perfuzie, doar ca sa-ti inhibe pornirile firesti.
 

Cred c-o sa incep sa sustin din ce in ce mai mult nasterea acasa. Desi este momentan ilegala in Romania, ar fi cea mai sanatoasa optiune. In Olanda 50% din nasteri au loc acasa. Si slava Domnului au copii sanatosi. Daca sarcina a decurs normal, gravida se simte bine, bebelusul sta in pozitia corecta si nu exista alte probleme exact inainte de nastere nu vad de ce ar fi nevoie sa mergi la un spital idiot unde o echipa de medici bazati sa te faca ferfenita si sa te marcheze pe viata.
 

Ah, si sa nu uitam faptul ca nu se incurajeaza la noi nici alaptarea la san. Bebelusii sunt luati de langa mama imediat dupa nastere si hraniti cu lapte praf (chiar fara acordul mamei) ca sa li se mareasca imediat stomacelul. Este o metoda subversiva de a promova laptele praf.
 

In concluzie, nimeni nu se gandeste la binele tau ca mama sau la binele bebelusului. Toate deciziile medicilor sunt mascate de considerente materiale, mai mult sau mai putin cunoscute de noi. O mentalitate invechita si practici barbare s-au impamantenit in spitalele din Romania si este foarte greu sa mai schimbi ceva. Daca incerci sa te revolti, sa-ti ceri drepturile, sa-ti impui dorintele, nu te asculta nimeni, pt ca in ochii lor esti un nimeni, si te vor trata ca atare. Spitalele private sunt mai ok, dar serviciile sunt inca extrem de scumpe. Chiar si acolo de multe ori trebuie sa lupti cu morile de vant.

8 comments:

Mihaela said...

Am intrat de curiozitate pt ca o prietena de a mea a dat like la acest articol, observ o abordare gresita a subiectului. Primul paragraf este o generalizare a atitudinii unui chirurg, este o greseala sa generalizezi ca de la prima consultatie un chirurg decide o operatie si nu alte metote de tratament. Nu ai mentionat ca e vorba de ginecolog :) chirurgul are acest principiu: tai sa scot, nu macelareste, repet atitudine gresita.

Apoi nu stiu de unde ai scos faptul ca asistentele bat la usa sa iti spuna de epidurala?? Eu am nascut la Polizu, aveam aceasta optiune si desi eram 99% sigura ca nu vreau epidurala, am intrebat cateva asistente ce ar fi bine sa fac iar raspunsul celor 3 asistente a fost: NU, fara epidurala :) E vorba sigur de Romania?? Sincer, eu am citit alte articole in care in US te cam bat la cap sa recurgi la epidurala, in Romania poate la spitalele particulare...

Cu epiziotomia sunt de acord, cu putina rabdare din partea echipei medicale, se poate renunta insa este destul de nesemnificativa si daca as fi fost intrebata daca vreau sa nu, as fi ales sa mi se faca epiziotomia. Motivul este simplu si fiecare are dreptul sa aleaga: rupturile pot fi mici si se poate reface tesutul de la sine sau pot fi si destul de mari incat sa regreti ca ai vrut sa nasti 100% natural. Eu am stat in pozitia sezut dupa cateva ore de la nastere ca sa alaptez, deci nu e chiar asa o interventie greu de suportat. La fel si pozitia nasterii poate fi modificata dar aici e vorba de lipsa de informare a personalului medical si orice sugestie a pacientei este considerata citita pe Internet si evident neluata in seama :)

Eu una nu as naste acasa. In exterior se incurajeaza acest tip de nastere, acasa, din cauza minimizarii costurilor, nu din alte motive. Complicatiile unei nasteri pot aparea in timpul travaliului, fatul poate intra in suferinta fetala si fiecare minut conteaza. Daca Doamne Fereste organismul mamei cedeaza, fatul supravietuieste doar 4min fara suportul vital al mamei!!! Timp in care medicul scoate copilul prin cezariana. Sau daca lichidul amniotic este de alta culoare si consistenta decat normala (de ex verzui) se impune o monitorizare deosebita. Asa ca mamicile sa se informeze inainte de a lua o decizie care le poate costa viata lor si a copilului. Riscuri sunt atat in cazul unei nasterii naturale asistate de un medic sau nu, cat si in cazul unei operatii de cezariana. Ajutorul unei moase este ff important dar totusi intr-un cadru medical ce poate interveni de urgenta!

Ai scris un articol care ar fi putut fi foarte folositor dar din cauza tonului agresiv, este un articol de calitate foarte slaba. Consider ca atunci cand cineva vrea sa informeze, trebuie sa aiba un ton neutru, nu unul inversunat impotriva medicilor, sistemului medical. De altfel unele informatii sunt utile dar scrise la nervi :) Probabil ca ai vrut sa descrii o experienta personala sau a unei prietene dar ai generalizat si asta nu e corect :) Informeaza, nu varsa venin :)

PS: probabil ca nu vei publica comentariul meu dar macar pentru tine e bine sa intelegi ca asa NU :) Multa sanatate!

Stela Gheorghe said...

Draga Mihaela, am publicat comentariul, nu mi-e teama de critica. Nu trebuie sa fie toata lumea de acord cu mine, eu respect si alte opinii. Chiar ma bucur ca ai avut o experienta pozitiva la nastere si ai o parere in general buna despre maternitatile din Romania. Tin sa precizez totusi ca acesta nu este un articol pentru ziar sau revista de specialitate. Blogul meu se incadreaza la categoria personale, deci tot ce postez eu aici se bazeaza pe opinii 100% personale, deci nu am nici un motiv sa fiu impartiala atunci cand imi sustin punctul de vedere. Nu caut aprecieri sau laude, doar spun ce simt ca vreau sa spun, in asta consta ideea de blog personal. In continuare eu raman la parerile mele (bazate intr-adevar pe niste experiente mai mult sau mai putin personale, statistici si observatii). Tonul critic este justificat in acest context si consider ca nu am exagerat cu nimic. Ma bucur totusi ca ai ajuns aici si ai citit articolul. Apreciez efortul tau de a posta un comentariu atat de amanuntit. Multumesc!

Andreea said...

In primul rand, felicitari pentru articol! Din pacate, el descrie realitatea din cele mai multe spitale si maternitati romanesti. Succesiunea de interventii este parte din protocolul lor. Respectul pentru corpul femeilor si al bebelusilor si pentru procesul fiziologic care este nasterea, nu.
Mihaela, cred ca faci exact ce o acuzi pe autoarea articolului: generalizezi. Doar pentru ca experienta ta a fost pozitiva (sau cel putin asa o vezi tu), nu inseamna ca astfel de cazuri sunt regula. Dimpotriva. Protocolul dicteaza de cele mai multe ori. Daca ai norocul de un medic care sa aiba putin respect pentru tine si copil si sa nu faca lucrurile cum i se spune de sus, e bine. Daca nu... esti la mana lor.
O epiziotomie este egala cu o ruptura de gradul 2 spre 3, 3 fiind cele mai grave. Or femeile, lasate sa nasca intr-o pozitie fireasca, gravitationala, au cele mai multe sanse sa nasca fie cu perineul intact, fie cu o zgarietura. Rupturile de 2-3 sunt extrem de rare in conditii normale. Eu n-as da posibilitatea unei mici rupturi pe o taietura de 2-3 sigura. Si urmeaza sa nasc, asa ca m-am gandit serios la asta. Singurul beneficiu al epiziotomiei (care apropo, se vindeca mult mai greu decat o ruptura) este pentru medic: expluzia se termina mai repede si poate elibera sala de nasteri. Pentru femeie nu exista niciunul, orice ti-ar spune ei. Sunt studii o gramada pe tema asta, toate ajung la aceeasi concluzie. Si da, rupturile se pot evita inca din timpul sarcinii, dar cate femei merg la un curs de educatie a perineului, cate stiu ce-i ala masaj perineal? De fapt, cate se pregatesc activ pentru nasterea naturala, mancand sanatos, facand gimnastica prentala, informandu-se din surse sigure si impartiale?
Nasterea acasa NU e ilegala in Romania. Singura problema este ca nu exista norme de aplicare a legii care permite moaselor sa asiste nasteri la domiciliu. Dar nasteri acasa se intampla chiar si in conditiile astea, asistate si neasistate.
Pentru femeile sanatoase si cu sarcini cu risc scazut, nasterea acasa este cea mai sigura optiune. Nu degeaba e incurajata in strainatate. Au rezultate mult mai bune decat ale noastre, cu toata medicalizarea nasterii de la noi. Riscurile nu sunt mai mari decat la spital si nici nu e vorba ca stai acasa orice s-ar intampla. Totul se pregateste din timp, ai un spital de back-up, pentru acele minime cazuri in care e nevoie de medic. Oricum, ai langa tine o moasa, specialist in nasterea fiziologica, ce recunoaste din timp problemele.
De ce sa alegi nasterea acasa (si ea te alege pe tine, cum spuneam, sunt anumite conditii de indeplinit)? Pentru ca nu intri deloc in tavalugul de interventii care poate duce foooarte usor la cezariana, o interventie chirurgicala majora ce presupune riscuri pe care nimeni nu ti le explica dinainte. Pentru ca nu ti se ia copilul dupa. Pentru ca nu trebuie sa lupti pentru ce vrei. Pentru ca te poti relaxa si trai momentul acesta unic din plin, fara teama ca ti se vor face injectii si proceduri pe care nu le-ai vrut si care nu au justificare medicala.
Asa ca tonul articolului este intr-adevar justificat, iar cele descrise caracterizeaza peste 90% dintre nasterile din spitalele romanesti. Restul sunt exceptii. Nici macar in maternitatile private nu e totul roz cum ni se vinde. Cu putine exceptii, personalul e acelasi, format la fel, dezinformat la fel, poate o idee mai dragut si mai generos cu anestezicele si somniferele de dupa, cu laptele praf fortat in stomacul nou-nascutilor ca sa "doarma bine" si s-o lase pe mama sa se odihneasca.
E nevoie de astfel de articole pentru ca femeile sa inteleaga de ce ar trebui de fapt sa se teama: nu de nasterea naturala, nu de dureri, nu de rupturile firesti, ci de tavalugul de interventii care le rapeste intreaga experienta a nasterii.

Stela Gheorghe said...

Andreea, ma bucur ca suntem pe aceeasi lungime de unda si chiar sper sa tinem legatura sa-mi spui unde ai nascut si cum a decurs totul. Si eu urmeaza sa nasc la inceput de martie. Am urmat cursul Lamaze la "Naste cum simti" si am ramas foarte multumita de informatia pe care am avut sansa s-o acumulez acolo. Nastere usoara iti urez!

Mihaela said...

Nu sunt singura care am avut o experienta normala in timpul nasterii, 3 alte mamici care au nascut aproape in acelasi timp cu mine dar asistate de alti medici nu au recurs la anestezia epidurala si nici nu descriau cu groaza momentul nasterii :) Oricum statisticile mint in general, adevarul este undeva la mijloc, e bine sa fim informati despre aspectele pozitive si negative ca sa luam o decizie.

Perioada de vindecare dupa epiziotomie depinde f mult de organismul mamei, de igiena dupa operatie. Eu am stat in pozitia sezut, in fund ca sa fiu mai explicita, dupa cateva ore de la nastere ca sa alaptez, nu am luat niciun calmant, am avut o atitudine pozitiva, nu se moare de durere, nu te poti astepta sa nu ai nicio durere dupa o interventie, oricat de mica ar fi ea. Plus ca nu stiu cate mamici folosesc vata in loc de absorbante, eu toata perioada de 4 saptamani dupa nastere am folosit numai vata, sigur ca ma schimbam de 10 ori pe zi dar in felul asta am permis o vindecare rapida a tesutului. Poate si asta a contat!

In final doresc sa las urmatorul articol, sper sa fie permis sa fie publicate linkuri catre alte site-uri. E drept ca sunt rare situatiile in care faci stop cardio-respirator dupa ce nasti insa cine isi asuma acest risc, e bine sa aiba in vedere si alte complicatii. Sansa fetitei descrisa mai jos este ca mama a facut stop cardio-respirator dupa ce a nascut, nu in timpul travaliului, pentru ca altfel....
http://www.realitatea.net/uluitor-o-militanta-pentru-nasterile-la-domiciliu-a-murit-dupa-ce-a-nascut-acasa_909617.html

Agentii imobiliare said...

cred ca in romania nasterea pe cale naturala este optionala. si cum doctorii de aici vor sa faca bani mai multi sugereaza cezariana. ca doar nu este la fel de ieftina ca si nasterea naturala.

Irina said...

Merci pentru articol!
Din pacate a inceput sa ma intereseze tema deja acum cu cateva saptamani inainte de nastere cand simt cum medicul meu incearca sa foloseasca argumente care mai de care sa ma impinga spre cezariana. Pe mine, care i-am zis clar din start ca vreau sa nasc natural, fara anestezii, fara interventii suplimentare. Acum deja apar "motive" pentru cezariana: ca am miopie (mica), ca cordonul e infasurat in jurul gatului (care in alte tari nu e cauza de cezariana daca nu e infasurat foarte strans sau nu e super scurt), etc.
Imi pare ca Romania e o insula in Europa in acest sens unde nasterile au devenit un bussiness pentru medici fara nici un pic de jena din partea lor. Probabil voi incerca sa imi conving medicul totusi pentru o nastere naturala sau voi pleca la Chisinau (unde imi sunt parintii), pentru ca acolo cezariana si alte interventii suplimntate sunt privite ca o exceptie, nu ca o regula.

Nu m-am asteptat niciodara ca intr-o tara europeana medicii sa aiba as aun dispret fata de sanatatea unei femei. Pentru niste banutzi in plus sa ma dezinformeze ca sa sa ma oblige sa fac interventii aiurea.

Stela Gheorghe said...

Irina, si eu sunt tot din Rep Moldova, stabilita in Romania de vreo 15 ani. Din cate stiu, la Chisinau exista aceeasi abordare. Cel putin la Balti, de unde sunt eu, numarul cezarienelor depaseste cu mult numarul nasterilor normale. Plus ca in Moldova medicii sunt si mai autoritari, fiind obisnuiti sa hotarasca ei in locul pacientilor, carora le impun anumite decizii, nelasand loc de comentarii. Ceva de genul: nu-ti convine, du-te la alt medic! Sau - eu stiu mai bine decat tine, ca sunt medic. In Romania am gasit si medici mai intelegatori, sau macar, iti asculta parerea, chiar daca nu sunt de acord.
Miopie am si eu, si am nascut normal, cordon infasurat in jurul gatului a avut si bebe al meu, dar chiar prin ultimele saptamani a fost dragut si si-a dat fularul jos de unul singur, dar tot nu este un motiv de cezariana, decat pt medicii tematori si fara experienta. In ceea ce priveste anestezia, si eu planificam sa nasc fara nici un fel de interventii, dar sa stii ca realitatea uneori se dovedeste a fi alta atunci, cand intensitatea si durerea contractiilor este mai mare decat te astepti. Am avut un travaliu de 9 ore din care 5 ore am suportat fara epidurala. Cand durerea a devenit insuportabila, aproape ca pierdeam cunostinta si urlam pe tot spitalul, am decis ca nu mai pot, si am cedat. Mi-au facut injectia epidurala de doua ori la distanta de doua ore. Dupa 5 ore de travaliu eu inca eram la dilatatie 2, iar durerea inimaginabila. Nu-mi pare rau ca am facut asta, pt ca nu as fi rezistat, cred ca muream in chinuri. Dar asta depinde de toleranta fiecarei femei la durere. Stiu ca sunt unele care nasc foarte usor, au travaliu scurt si durerea este acceptabila, sunt niste norocoase, la mine nu a fost asa. Sper sa poti naste fara anestezie, asa mi-am dorit si eu initial, dar uite ca in ultima clipa mi-am schimbat optiunea. Fa-ti un plan de nastere si arata-l medicului, spune-i clar ce-ti doresti. Ceea ce poate sa intervina insa pe moment nu poti controla. Mie mi-au facut epiziotomia fara sa ma intrebe, desi eu am spus clar inainte sa nasc ca nu doresc, si chestia asta m-a suparat foarte tare. Dar asa e la noi. In rest, mi-au fost respectate toate optiunile. Bafta multa si scrie-mi pe email daca vrei sa ma intrebi ceva anume.

Post a Comment